Ora de geografie - Muntii Carpati - idei pentru parinti

Imi doresc sa invete copilul meu la geografie deoarece aceasta materie este o componenta importanta a culturii generale.

Muntii Carpati pot fi o ora de geografie interesanta sau una plictisitoare depinde si de parinti.

Astfel ca eu am ales sa ma implic, iar mai jos gasiti cum:


Scopul meu: Copilul SA INVETE TEMEINIC LECTIA si CAT MAI USOR.

Instrumentele mele: MANUALUL, CALCULATORUL si/ sau ATLASUL GEOGRAFIC

Metoda - PAS CU PAS - informatia din manual si fixarea ei prin schematizare si prin ilustrare

Exemplu:
Lectia - Muntii Carpati (manual Geografie clasa a IV-a)

• 1. Ce sunt?

Muntii Carpati --> lant muntos, (adica o insiruire de munti)

Muntii Carpati --> peste jumatate in Romania + alte tari europene

sursa foto Wikkipedia

(Pentru memoria vizuala, am cautat o poza care sa reflecte cat mai bine cele doua informatii - lant muntos si locul unde se gasesc muntii - mai ales ultima informatie deoarece este foarte posibil sa nu isi imagineze muntii in afara tarii noastre.
Nu insist pentru a retine celelalte tari vreau doar sa vizualize imaginea atat ca lant muntos cat si ca intindere, care depaseste Romania).

• 2. Cum s-au format?

1 - unii prin incretire + ridicare a straturilor de roci   

2 - altii prin intarirea lavei (muntii vulcanici)

Sursa fotografii: Geografie clasa a IV-a, 1989

(Prima poza reflecta cum s-au format muntii prin incretire, o imagine care ma scuteste de explicatii, pe care copilul le va cere sau nu. Acelasi este scopul si celei de-a doua poze. Aceste poze existau in lectie cu multi ani in urma, dar din manualul copilului s-au scos.)

 ........s.a.m.d. (si asa mai departe).

(Acesta fiind un blog dedicat parintilor m-am concentrat pe aspectele care preocupa un parinte si doar am exemplificat o parte din lectia Muntii Carpati.)

Ce idei mai folosesc eu:

• numerotarea - chiar daca in lectie nu apare, mi se pare foarte importanta ca sa stie copilul cat are de invatat: 2 capitole sau 8 "parti" ori 5 paragrafe etc. Si ori de cate ori este nevoie apelez la aceasta numerotare (caracteristici, trasaturi etc.). Pentru exemplul de mai sus, numarul 1 din fata intrebarii "Ce sunt?" nu exista in carte.

• scheletul lectiei - foarte mult i-a folosit copilului aceasta idee, mai ales in clasa a V-a cand a trebuit sa invete comentarii la limba romana. Concret, scheletul presupune sa stie copilul despre ce va invata in acea lectie si acesta se poate stabili de abia dupa o prima citire, chiar doua. Este de fapt un plan al lectiei, in multe situatii. Nu trebuie neaparat sa-l spuna pe de rost ci sa inteleaga din ce se compune lectia pentru a o invata logic si nu papagaliceste. In exemplul de mai sus, chiar intrebarile formeaza scheletul lectiei. 

• schema lectiei - cred ca este foarte important sa invete copilul sa-si faca o schema, la inceput, cu ajutorul meu, apoi singur. Scopul - antreneaza si alte structuri in memorare si permite o mai buna concentrare. In clasele mici, marea majoritate a copiilor incep o lectie si se trezesc ca au ajuns cu gandul "te miri unde", cu ajutorul schemei si al scrisului copilul meu reusea sa fie mai atent.

• imaginile - pentru un adult, unele notiuni sunt foarte clare, dar pentru copil poate sa nu fie asa. Copilul meu are o imaginatie foarte bogata si in cazul geografiei poate sa vizualizeze cu totul altceva decat trebuie sau, si mai grav, sa nu inteleaga sensul cuvintelor si sa invete doar o "poezie". La inceput eu stateam langa copil si-i puneam imagini aproape la orice cuvant, in scurt timp acesta a inceput sa solicite doar anumite cuvinte si singur a inceput sa le elimine pe cele care le intelegea foarte bine. 

• "acrostihul" (sau cam asa ceva) - in acest caz este vorba de prima litera a fiecarui cuvant care reprezinta o trasatura sau o insusire si care, adunate, formeaza un cuvant sau oricum ceva haios si usor de memorat.

Exemplu: "Cele mai importante resurse sunt: padurile intinse de fagi si conifere, carbunii, metalele, apele minerale etc."

Var.1:

C - carbunii

A - apele minerale

M - metalele

P - padurile

(adica câmp)

Var.2:

P- padurile

A - apele minerale

M - metalele

C - carbunii

(nu exista PAMC, dar poate fi asociat cu cuvantul panc - nebun, traznit)

Cu cat este mai haioasa combinatia, cu atat se retine mai usor

• "semnele vizuale" - cel mai mult le-am folosit la poezii, dar atunci cand era copilul obosit le-am folosit si la lectii. Exemplu: "Cea mai mare parte a Muntilor Carpati s-a format prin incretirea si ridicarea stratelor de roci...". Incretesc cu mana o bucata din haina sau o hartie si o ridic, sugerand ridicarea muntilor. E o metoda simpatica, dar greutatea parintelui consta in a memora toate semnele deoarece ele trebuie repetate intocmai copilui, pana la terminarea invatatului. Mi s-a intamplat, de multe ori, sa ma chinui sa imi aduc aminte cum am dat din maini, iar cateodata faceam o pauza mica, iar copilul se repezea sa-mi arate daca era ceva simpatic.

• glumele - lectiile se pot invata serios si glumind. Dupa orele de curs, copilul meu este uneori foarte obosit si cu chef de joaca, de aceea eu folosesc mici glumite pentru a face invatatul mai distractiv. Exemplu: "Cea mai mare parte a Muntilor Carpati s-a format prin incretirea si ridicarea stratelor de roci..." - "s-au incretit ca mastera din Alba-ca-Zapada si s-au ridicat la cer" sau orice alte prostioare. Are si o parte negativa aceasta metoda, cel mic tinde sa ramana la gluma si sa nu se mai intoarca curand la lectie ceea ce face invatatul sa dureze, dar macar e amuzant si poate fi practicat in weekend.

• nu dati prea multe informatii suplimentare - omul din greseli invata, dar atunci invata pe pielea lui. Cand a inceput partea de invatat, mai ales la istorie caci geografia mi s-a parut foarte bine explicata in manual, m-am apucat eu sa-i explic "mai clar" copilului. Intentia mea era buna - sa poata intelege mai bine contextul si sa retina mai usor cele cateva informatii, din manual. Rezultatul un copil care nu mai retinea nimic. Nu stiam, la inceput, ce se intampla, pana cand, copilul mi-a spus ca nu mai stie nimic din ce scrie in carte si ce trebuie sa spuna la lectie. Ne-a luat putin timp sa gasim echilibrul optim intre ajutor la invatat si explicatii suplimentare.

O alta idee, care mi-a venit de curand, este aceea de a-i arata copilului ce simplu poate fi sa-si faca propria harta pe calculator:
Exemplificare:
1. Gaseste harta care-i place (una din variante https://www.google.com/maps) si o aranjeaza pe ecran
2. Apasa tasta PrintScreen (PrtSc)
3. Deschide Paint (poate fi si Word) si apasa comanda Paste
4. In Paint, cu ajutorul comenzii Select alege suprafata care-i place si apoi cu comanda Crop taie ceea ce este in plus, in special barele de sus si jos ale ecranului copiat.

Cel mai mult i-a placut faptul ca putea sa scrie ce dorea pe harta.




Mai sunt o multime de alte "ajutoare" pentru a invata la geografie:
- imagini superbe realizate cu instrumente profesionale - e plin net-ul - mie imi place sa caut aici www.comunitatefoto.ro, iata o poza superba de la barajul Vidraru.

- jocuri online - exemplu http://www.ilike2learn.com/
- teste - ex. Test, Test Comper
- puteti incerca si varianta unei calatorii virtuale, cum am facut noi aici.

Nu va temeti ca nu o sa poata invata fara voi, mai tarziu. Adaptarea este rapida, in clasa a V-a,  atunci cand stie ce are de facut (sau cel putin la noi asa a fost, doar un pic de munca de convingere de genul fiecare cu responsabilitatile lui).

De multe ori faptul ca un copil nu stie sa invete trece neobservat, iar in clasa a V-a, cand scade nivelul acestuia la invatatura, unii parinti cauta tot felul de motive, dar tot nu observa dificultatile copilului si nici acesta nu stie ce-i lipseste. Copilul nu intelege cum colegul / colega a putut invata un comentariu de o pagina de pe o zi pe alta , iar el nu sau nu i se pare corect ca "a invatat", dar ia doar 8 si nu  10.





Daca aveti idei originale sau metode bune, mi-ar place sa mi le impartasiti, mai ales pe cele legate de insusirea unor cunostinte care nu fac obiectul materiilor scolare (exemplu, opere de arta, muzica, cinematografie etc.).